понедельник, 15 февраля 2016 г.

Dincolo de limita - unde - Copiii si Internetul

Cit de norocosi sunt parintii nostri ca au crescut copiii fara retele sociale si internet, fara facebook, odnoklassniki, viber si instragram, ba chiar si fara telefoane mobile.

Cit de norocosi am fost noi ca atunci cind am fost tineri nu mediatizam atit de mult tot ce faceam. Prostiile noastre au ramas doar in amintiri :)
Cu mintea de acum e mai usor sa facem alegerea ce sa postam sau ce nu, tinerii inca sunt orbiti de naivitatea lor.



Toti cunoscutii mei au trecut prin boala "Facebook", ba chiar si eu. Este o perioada din viata cind esti atit de mult coplesit de facebook, care iti ia tot timpul liber. Stai zilnic pe facebook, si postezi tot ce-ti trece prin cap. Atunci cind vine momentul si apare intrebarea "Oare de ce am postat aceasta poza, dar de ce am postat asa Statut?",este un semn ca trece fierbinteala si deja poti gindi la rece.
Multi adulti foarte greu fac diferenta dintre ce e bine si ce e rau sa postezi pe retele sociale. Multi adulti, ca sa nu cada in plasa, nu sunt vizibili deloc, doar urmaresc ce fac altii.

Ce facem cu copiii,care inca nu au invatat ce e bine si ce e rau din experienta proprie (ca din spusele celor mari, copiii nu invata :(, nu cred)?

Daca mergi pe scenariul sa interzici in totalitate copilului accesul la retele sociale, chiar si  viber, youtube, oare nu risti sa cresti din el o personalitate complexata si ramasa in urma? progresul e rapid, copiii acum comunica mai mult pe viber, stau pe facebook, iar el risca sa stea in colt retras si plictisit. Eu mai mult as prefera sa sara afara in coarda sau sa deseneze cu creta, dar asta e lumea de acum, acestea sunt interesele copiilor si noi le putem impune interesele noastre, si nu cred ca e posibil sa interzicem cu totul.

Cum sa limitezi si unde este acel "unde" cind ajungi dincolo de limita de navigare in internet?
Noi oricum nu vom putea urmari tot ce face copilul online, daca ai programe speciale acasa sau in telefon, copilul oricum va gasi pe cineva din prieteni care nu este atit de monitorizat si poate vedea multe, daca verifici parca totul - este pina la un timp pina cind copilul nu se va invata sa stearga. Noi, adultii oricum nu putem sa monitorizam totul, ca la urma urmei avem si noi viata noastra, doar nu suntem roboti. Iar copiii trebuie sa si greseasca, sa dea cu nasul, ca sa invete singuri ce e bine si ce nu e chiar bine, trebuie sa fie responsabili, ca doar vrem sa fie super adulti cind vor creste.
eu incerc sa monitorizez totul, dar nu vreau sa o limitez si sa-i blochez "Eu-l", personalitatea, individualitatea si creativitatea.

Eu incerc sa-i ofer un mediu cit mai securizat, si sa-i vorbesc mereu despre oameni straini, sa o fac sa aiba incredere in mine si sa-mi spuna totul, sa nu aiba frica de mine. eu ii vorbesc zilnic, si ii arat video cu diferite cazuri. Stiu ca nu e destul, dar nu o pot pune in colivie, sau sa o leg de mine, ca oricum odata si odata isi va lua zborul.

Recent am gasit un video pe youtube cu Sabrina, unde ea zice ca lanseaza un Vlog :).

Video il voi pastra ca amintire aici.

Eu m-am speriat initial, dar apoi am privit si am desoperit cu totul alt copil, un alt copil decit cel pe care il cunosc eu, care traieste cu mine si de care am grija zi de zi.
Un copil vorbaret, indraznet, descatusat si mie mi-a placut de acest copil, foarte mult si eu nu vreau sa o complexez si sa o limitez. Ea oricum va face ce-i place, doar ca va ascunde aceste lucruri de mine si atunci va fi mai rau.

Dar cum sa-i ofer un mediu mai securizat in lumea unor oameni atit de diferiti :(

Комментариев нет:

Отправка комментария